Oamenii sunt mai atrași de cei care seamănă cu ei în privința caracteristicilor, intereselor, valorilor sau experiențelor. – Tony Robbins 

Cu alte cuvinte, oamenii au tendința de a forma conexiuni puternice cu cei care au lucruri comune cu ei, fie că este vorba despre personalitate, pasiuni, convingeri sau trăiri de viață. 

Acest fenomen este un fundament al interacțiunilor sociale și reflectă natura umană de a căuta înțelegere și conexiune în mediul înconjurător. 

Atunci când întâlnim pe cineva care împărtășește aceleași trăsături sau experiențe cu noi, ne simțim mai apropiați și mai confortabili, ceea ce întărește legăturile sociale și poate duce la relații profunde și durabile.

Această tendință despre care vorbeşte Tony Robbins are la bază mai mulți factori psihologici și sociologici

1. Atracția prin Similitudine: Cercetările în domeniul psihologiei au arătat în mod constant că oamenii sunt adesea atrași de cei care le seamănă. 

Atunci când găsim pe cineva care împărtășește interese sau valori comune, simțim o conexiune și confort, ceea ce poate duce la relații pozitive. 

De exemplu, dacă două persoane au aceeași pasiune pentru artă, ele vor simți o conexiune naturală și vor experimenta confort în preajma celuilalt. 

2. Tendința de a Confirma Credințele: Oamenii au tendința de a căuta informații care confirmă credințele și atitudinile lor preexistente. 

Când întâlnim pe cineva care este asemănător nouă, aceasta întărește propria noastră identitate și perspectivă, făcându-ne mai predispuși să îi plăcem și să avem încredere în ei.

3. Ușurința Interacțiunii: Interacțiunea cu persoane asemănătoare poate fi mai ușoară și mai confortabilă. 

Comunicarea decurge mai fluent, iar adesea există mai puțină fricțiune în interacțiuni, ceea ce poate contribui la sentimente pozitive.

4. Teoria Identității Sociale: Această teorie susține că oamenii se categorisesc pe ei înșiși și pe ceilalți în diferite grupuri sociale. 

Atunci când identificăm pe cineva ca făcând parte din același grup cu noi, putem dezvolta o tendință de a-i prefera în fața indivizilor din grupuri diferite.

Cu toate acestea, este important să reținem că, în ciuda faptului că oamenii sunt atrași de cei asemănători lor, acest lucru nu înseamnă că nu pot forma relații cu cei diferiți. 

De fapt, diversitatea și expunerea la perspective diferite pot fi îmbogățitoare și pot contribui la dezvoltarea personală. 

În plus, și alți factori, cum ar fi obiectivele comune, empatia și respectul reciproc, pot influența relațiile interpersonale.

Ce facem însă când ne integrăm într-un mediu nou?

Pentru că da, integrarea într-un mediu nou poate fi provocatoare, în special atunci când există diferențe semnificative, cum ar fi aspectul fizic, limbajul non-verbal sau accentul în comparație cu nativii țării respective. 

Aceste diferențe pot crea nu numai bariere inițiale în comunicare și interacțiune socială dar și un sentiment de jenă.

Exemplu: 

Să ne imaginăm că o persoană s-a mutat într-o țară străină și încearcă să se integreze într-o comunitate în care cultura, tradițiile și limbajul sunt complet diferite față de ceea ce a fost familiarizată în țara ei de origine.

Această persoană se confruntă cu dificultăți majore în comunicare din cauza diferențelor lingvistice. Accentul ei poate fi diferit și poate avea dificultăți în a pronunța anumite cuvinte sau sunete specifice limbii locale. 

Această diferență în accent și pronunție poate crea uneori confuzie și frustrare atât pentru ea, cât și pentru cei din jurul ei.

În plus, aspectul fizic al acestei persoane poate fi diferit de majoritatea locuitorilor din noua țară. 

Diferențele în îmbrăcăminte, coafură sau alte aspecte ale aspectului personal pot atrage priviri curioase sau chiar comentarii insensibile din partea celor din jur.

Toate aceste diferențe pot crea inițial bariere în interacțiunile sociale ale acestei persoane, iar ea poate simți un puternic sentiment de jenă și neîncredere în propriile capacități de adaptare. Totuși, această persoană poate depăși aceste provocări prin deschidere și înțelegere.

Prin implicare activă în comunitate, participarea la evenimente locale și încurajarea interacțiunilor cu locuitorii nativi, această persoană poate începe să își depășească barierele inițiale. 

Învățând limba locală și adaptându-se la obiceiurile locale, ea poate începe să se simtă mai conectată și mai înțeleasă în noua ei casă.

Este important de menționat că această perioadă de ajustare poate fi dificilă, dar cu timpul și eforturile constante, integrarea într-un mediu nou devine posibilă.

Este bine chiar să cauți oameni care îți împărtășesc valorile, interesele și pasiunile, iar astfel îți va fi mai ușor să te integrezi.

Cum reducem gap-ul între felul cum ne percem noi şi noul mediu?

Cum ar fi dacă ți-aș spune că puterea cuvintelor noastre este doar vârful iceberg-ului în comunicarea noastră? 

Cuvintele pe care le folosim reprezintă doar o mică parte din comunicarea noastră. Poate că știi deja că tonul vocii și limbajul corpului joacă un rol esențial în interacțiunile noastre zilnice, dar cât de des conștientizăm cu adevărat profunzimea acestei realități? 

Există mesaje ascunse și semnale nevăzute în jurul nostru, așteptând să fie descifrate și înțelese. Înainte de a vorbi, trebuie să ne întrebăm: 

• Suntem cu adevărat conștienți de întregul spectru al comunicării noastre?

Această reflecție a fost inspirată în urma participării mele la trainingul de NLP (Programarea Neuro-Lingvistică), pentru că NLP-ul pune la dispoziție o serie de instrumente care facilitează comunicarea, interacțiunea, dezvoltarea abilităților de influențare, etc. 

Aici am aflat o informație care m-a lăsat fără glas: 

Doar 7% din mesajul tău constă în cuvintele pe care le spui. Celelalte 93% reprezintă tonul vocii şi fiziologia corpului. 

Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a comunicării se afla în afara lucrurilor de care suntem conștienți. 

7% – Cuvinte: Cuvintele tale furnizează informația și faptele, dar sunt doar punctul de plecare.

38% – Ton: Felul în care rostești acele cuvinte face o diferență enormă. Tonul vocii tale adaugă profunzime și emoție mesajului tău. Încearcă să spui „Sunt entuziasmat” cu o voce plictisită. Acum, spune-l cu entuziasm autentic. Diferență mare, nu-i așa?

55% – Limbajul Corpului: Acesta este factorul cheie. Este vorba despre modul în care arăți și te porți. Gesturile tale, contactul vizual și expresiile faciale pot susține sau… nu ceea ce spui.

Aşadar: cuvintele tale pun bazele. Tonul tău adaugă straturi emoționale. Limbajul corpului întărește mesajul. 

De ce este asta relevant pentru expaţi? 

Sunt 2 motive principale:

1. Respect 

În momentul în care te conectezi la persoana din față, eviți să îi interpretezi comportamentul. 

Ești acolo cu persoana respectivă, NU cu imaginea pe care ți-o faci despre ea, genul, zodia ei sau naționalitatea ei. 

Îi oferi întreaga ta atenție persoanei respective uitându-te la culoarea pielii, tonusul respirației, mișcarea ochilor, etc.

Ce vei obține apoi? 

Ei bine, când ești atent la persoana, la feedback-ul pe care ți-l dă, dacă înțelegi limbajul pe care îl transmiți ameliorezi comunicarea și eviți conflictul. 

De asemenea, îți oferă flexibilitate de comportament, te ajută în negociere, te ajută să știi când să te oprești sau când omul se pregătește să aibă o obiecție.

2. Oamenilor le plac oamenii care seamănă cu ei

Pentru că așa cum spuneam, atunci când ești un străin într-un mediu nou, ești perceput (cu precădere la nivel subconștient) ca un outsider. 

Cu cât înțelegi mai mult persoana din fața ta, comportamentele sale și te oglindești, cu atât vei fi înregistrat în subconștientul lui ca cineva ca el „ah, uite, și ea este ca mine”. Va reduce sentimentul de înstrăinare și va consolida sentimentul de încredere. 

De multe ori, diferențele culturale se observă și la lucruri mărunte de genul expresiilor faciale (tipul de grimase), tonului vocii (cine nu a remarcat cât de tare vorbesc americanii de regulă), mișcărilor mâinilor (italienii sunt epici la capitolul acesta) etc. 

Ține minte: „oamenilor le plac oamenii care seamănă cu ei„. 

Cum facem acest lucru ca expați?

Frumusețea NLP-ului este că te echipează cu o serie de instrumente practice și aplicabile imediat. 

Aceste skill-uri se antrenează relativ ușor și ai avantajul de a le exersa zilnic, în situațiile cele mai comune. 

Sunt precum un ghid esențial în navigarea într-o lume nouă și necunoscută. 

• Dar cum reușim să aplicăm aceste principii în contextul vieții noastre de expați?

• Pentru a-ți lărgi plaja de înțelegere a persoanei din față, renunță să faci comparații cu vechile tale experiențe. 

• Cum faci ca propria realitate să fie 100% în acord cu realitatea celor din jur? 

• Cultivă noul cu curiozitate în loc de judecată și comparație, chiar dacă după comparație, cealaltă e atât de diferită.

În primul rând, NLP-ul ne învață să fim conștienți de limbajul corpului și tonalitatea vocii noastre. 

De exemplu, să spunem că ne întâlnim cu un vecin din țara gazdă, iar limbajul corpului său pare rezervat. 

În loc să facem comparații cu oamenii din țara noastră de origine, putem să ne deschidem în fața acestei expresii nonverbale și să încercăm să înțelegem mesajul subiacent.

Un alt aspect important al NLP-ului este practicarea empatiei și a curiozității. 

Să presupunem că interacționăm cu un coleg de muncă care are obiceiuri și tradiții diferite. În loc să judecăm aceste diferențe, putem să le explorăm cu curiozitate.

Putem să îl întrebăm despre cultura sa și să încurajăm un schimb autentic de idei și perspective. 

Această deschidere și curiozitate pot crea poduri de înțelegere între noi și ceilalți expați, precum și între noi și comunitatea locală.

Mai mult decât atât, NLP-ul ne ajută să ne cultivăm capacitatea de a asculta cu atenție și de a ne adapta comunicarea la stilul celuilalt. 

Să presupunem că suntem într-o întâlnire de afaceri cu parteneri locali. 

Observăm că aceștia răspund foarte bine la expresiile de recunoaștere și apreciere. 

Prin urmare, ne adaptăm comunicarea, folosind cuvinte de recunoaștere și gesturi de apreciere pentru a consolida conexiunea cu aceștia.

Harta noastră şi flexibilitatea mentală

Secretul, deci, pentru a trece la acest nivel superior este, în primul rând, flexibilitatea mentală. Am mai discutat despre acest element într-un alt articol.

Suntem atât de atașați de credințele noastre, de experiențele noastre, încât avem uneori dificultăți în a accepta că există și o altă realitate dincolo de propriile noastre experiențe.

Sigur, toţi avem propria noastră percepţie unică asupra lumii din jurul nostru, care constituie “Harta” (link către celălalt articol).  Asta înseamnă că prietenii, clienții, părinții, copiii și cei dragi nu au aceeași perspectivă asupra lumii ca noi. 

Când creează o hartă a unui oraș, un cartograf trebuie să decidă ce să includă sau să excludă. 

Prin urmare, harta nu reprezintă orașul în sine. Harta personală a fiecăruia dintre noi este doar o reprezentare. 

În timp, orașele cresc și hărțile trebuie ajustate și actualizate. La fel și în cazul hărții noastre personale, trebuie să o ajustăm și să o actualizăm pe măsură ce creștem și au loc schimbări personale.

Filtrele noastre perceptive vor determina ce stocăm în memorie și, prin urmare, ce ne amintim. Astfel, amintirile și convingerile noastre devin hărțile noastre personale ale realităților exterioare. 

Prin explorarea memoriei, vei descoperi că experiențele interne sunt stocate sub formă de imagini, sunete și sentimente. În general, persoanele vizuale preferă imaginile, cele auditive tind să se asocieze sunetelor, iar cele kinestezice își construiesc un model intern asupra lumii bazat pe emoții și atingere.

În societatea americană, de exemplu, aproximativ 60% din persoane procesează informațiile preponderent vizual, 20% auditiv și 20% kinestezic. 

Cu tehnologizarea masivă din ultimii ani, au apărut modificări semnificative la nivelul reprezentărilor, cu toate acestea, statistica reprezintă doar o tendință generală. 

În practică, oamenii își schimbă sistemele de reprezentare de la o clipă la alta și, prin antrenament, și tu îți poți ajusta sistemele de reprezentare.

Fiecare din sistemele de reprezentare menționate indică modul în care interlocutorul din fața noastră răspunde cel mai bine. Uite, mulți oameni intră în neînțelegeri sau conflicte din cauza reprezentării experienței cu un sistem de reprezentare greșit.

Să presupunem că ești într-o întâlnire de afaceri cu un partener local.

Observi că acesta folosește tipare lingvistice specifice și se exprimă într-un mod activ și entuziast. Aceste indicii îți arată că interlocutorul tău procesează informațiile predominant prin intermediul sistemului vizual și / sau auditiv. 

Prin urmare, pentru a te asigura că mesajul tău este receptat corect, te adaptezi comunicării. 

Folosești imagini vizuale pentru a ilustra punctele tale și a susține argumentele tale, pentru că este important să vadă sau să i se arate concepte, idei sau cum se face ceva. Vrea să vadă imaginea de ansamblu mai mult decât micile detalii. .

Imaginează-ți acum situația opusă. 

Ești într-o întâlnire cu un alt partener, iar acesta îți va vorbi în cea mai mare parte a timpului despre senzații fizice, ce simt atingând diferite obiecte și despre emoții și trăiri interioare. Acesta ar putea fi un indiciu că interlocutorul tău procesează informațiile în principal prin intermediul sistemului kinestezic. 

În această situație, te adaptezi comunicării astfel încât să incluzi exemple și experiențe tangibile, care implică senzațiile și emoțiile. 

Poți folosi cuvinte care evocă senzații tactile și descrieri detaliate ale experiențelor pentru a încuraja o conexiune mai profundă și mai autentică.

Prin înțelegerea și adaptarea la aceste sisteme de reprezentare, poți evita neînțelegerile și conflictele care pot apărea atunci când interpretezi greșit experiențele celor din jur. 

Acest nivel de conștientizare și adaptabilitate îți permite să stabilești legături mai autentice și mai profunde cu ceilalți, îmbunătățind astfel calitatea comunicării tale și construind relații de încredere și respect reciproc.

Să transformi modul în care comunici este mai ușor decât crezi 

Printr-o înţelegere foarte bună și stăpânirea sistemelor de reprezentare, îţi poți transforma experienţele de comunicare cu ceilalţi în conexiuni autentice și relații solide. 

Acest nivel de conștientizare îți permite să intri în lumea celuilalt, să-i înțelegi nevoile și să-ți ajustezi discursul pentru a crea legături autentice.

Ai auzit de Rapport?

Este abilitatea de a citi nu doar cuvintele, ci și emoțiile și gândurile din spatele lor. Este arta de a te conecta profund cu cei din jur, de a le vorbi pe limba lor și de a le câștiga încrederea. Și știi ce e și mai minunat? Această abilitate este antrenabilă.

Dacă ești pregătită să îți dezvolți abilitățile de comunicare și să construiești conexiuni autentice, dă-mi un semn acum. 

Cu ajutorul tehnicilor NLP, vei învăța cum să-ți îmbunătățești raportul cu cei din jur, să te conectezi mai profund cu ei și să devii mai influentă în relațiile tale personale și profesionale. 

Eu nu sunt doar psiholog, ci și Practitioner de ABNLP NLP, Time Line Therapy™, Hypnotherapy și Business and Life Coach. Sunt aici pentru tine. 

Începe astăzi să construiești relații puternice și să devii stăpână pe tine în arta comunicării. 

Lasă-mă să te ajut să descoperi potențialul nebănuit pe care îl ai în tine. Eu ştiu sigur că e acolo 🙂 

Hai să-l descoperim împreună, să-l scoatem la suprafaţă, iar de acolo înainte să vezi cu ochii tăi cum viaţa ta în noua ţară în care ai ajuns devine din ce în ce mai bună.