Ştiai că după Al Doilea Război Mondial, psihologia a devenit o știință în mare parte dedicată vindecării bolilor mintale?

Această direcție a condus la o concentrație semnificativă asupra psihopatologiei și a factorilor care contribuie la disfuncționalitatea umană aşa ca în această perioadă, cercetările s-au axat în principal pe identificarea problemelor și a aspectelor negative ale psihicului uman.

În contrast, puține studii din anii care au urmat cel de-al Doilea Război Mondial au fost dedicate înțelegerii și promovării bunăstării psihologice. 

Acest lucru a generat o discrepanță semnificativă între cunoștințele dezvoltate în privința problemelor și cele referitoare la aspectele pozitive ale vieții și ale psihicului uman.

Concentrarea excesivă pe ceea ce este greșit sau negativ în cazul fiecărei persoane este ceea ce definim drept atenție acordată slăbiciunilor. Aceasta implică focalizarea asupra aspectelor deficitare ale individului și ignorarea aspectelor sale pozitive și a resurselor interne.

În mediul profesional, o orientare către slăbiciuni înseamnă că ne concentrăm predominant pe comportamentele care conduc la performanțe suboptimale sau scăzute. 

De exemplu, în timpul unei evaluări de performanță, angajatorul se concentrează doar pe motivele pentru care un angajat nu atinge țintele sale de vânzări sau de ce nu reușește să comunice eficient cu clienții, fără a evidenția și aspectele pozitive ale activității sale.

Dar, sănătatea nu înseamnă lipsa bolii

Într-un context clinic, ceea ce ţi-am spus mai sus înseamnă că accentul se pune pe modelele comportamentale sau cognitive care cauzează suferință și reduc bunăstarea. 

Uite, să luăm în considerare un psiholog care se concentrează doar pe problemele pe care un client le experimentează. 

Din această perspectivă, psihologul poate descoperi că clientul gândește negativ despre trecut și aceste gânduri au consecințe negative în relația cu prezentul.

Ideea care stă în spatele concentrării asupra slăbiciunilor poate părea intuitivă: prin rezolvarea slăbiciunilor, ne propunem să creștem starea de bine. 

Cu toate acestea, așa cum vom vedea, această perspectivă este departe de a fi completă și oferă o înțelegere fundamental greșită despre starea de bine.

Chiar şi organizaţia mondială a sănătăţii (OMS) a clarificat că sănătatea nu este lipsa bolii ci “o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. 

Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.

Unul din miturile comune este așadar că remedierea a ceea ce este “greșit” va conduce automat la starea de bine.

 Cu toate acestea, eliminarea furiei, fricii și depresiei nu va duce automat la pace, iubire și bucurie. 

Într-un mod similar, strategiile pentru reducerea fricii, furiei sau depresiei nu sunt identice cu strategiile pentru maximizarea păcii, bucuriei sau sensului.

Psihologia pozitivă

În 1998, Martin Seligman a încurajat cu fermitate domeniul psihologiei să își extindă sfera de acțiune și să treacă dincolo de problemele și patologia umană către “înflorirea” umană. 

În loc să se concentreze doar asupra a ceea ce este greșit la oameni și să rezolve problemele lor, accentul ar trebui să fie și asupra a ceea ce este bun şi constituie o resursă; prin urmare să se sprijine punctele lor forte.

De asemenea, şi Neuro-Linguistic Programming (NLP) este, de asemenea, cunoscută pentru abordarea sa care se concentrează pe resursele și capacitățile individuale, comunicarea pozitivă și formularea obiectivelor pozitive. 

NLP promovează ideea că oamenii pot îmbunătăți calitatea vieții lor și pot atinge obiectivele prin dezvoltarea și aplicarea unor strategii și modele mentale pozitive. 

Aceste perspective optimiste și orientarea spre aspectele pozitive ale individului au schimbat fundamental modul în care psihologia și NLP-ul sunt percepute și practicate, oferind o viziune mai echilibrată și constructivă asupra potențialului uman.

NU te gândi la un elefant

Hai să-ţi arăt cum funcționează mintea umană cu acest exemplu cunoscut: 

„NU te gândi la un elefant” ?

În mod normal, când auzi sau citești un cuvânt sau o frază, mintea ta încearcă automat să creeze o reprezentare mentală a ceea ce a fost menționat. În acest caz, când auzi „elefant,” mintea ta formează imediat o imagine mentală a unui elefant. Totuși, atunci când adăugăm „NU te gândi” în fața acestei fraze, creăm o contradicție între ceea ce vrem să facem și ceea ce spunem să nu facem.

Mintea noastră începe să proceseze informația în două etape:

1. Se formează inițial reprezentarea mentală a unui elefant, pentru că acesta este cuvântul cheie din propoziție.

2. Apoi, mintea încearcă să adauge interdicția „NU te gândi” sau să suprime gândul la elefant.

Cu toate acestea, mintea noastră nu este foarte bună la suprimarea gândurilor, și de cele mai multe ori, ceea ce se întâmplă este că ne gândim la elefant înainte de a încerca să îl eliminăm, ceea ce face ca gândul să fie chiar mai prezent în mintea noastră.

Ceea ce vreau să-ți ilustrez este că limbajul și formularea propozițiilor are un impact semnificativ asupra modului în care funcționează gândirea noastră. Iar acest lucru are impact deosebit când fixăm obiective pe care vrem să le atingem. 

Ele trebuie așadar formulare clar și pozitiv pentru a contribui la motivație și la îndeplinirea acestora. 

Exemplu:

Dacă îți fixezi ca obiectiv “NU vreau să fiu anxioasă” sau “NU vreau să iau notă proastă la examen”, păi să ştii că sunt foarte mari șanse că se va întâmpla exact ceea ce nu vrei să se întâmple. 

Cum spune şi expresia românească “De ce ţi-e frică nu scapi”. 

Prin urmare, este mult mai motivant să formulezi spre ceea ce vrei să te îndrepţi, nu de ceea ce fugi.

Să ne îndreptăm atenția către ceea ce ne dorim să realizăm și să experimentăm. 

De exemplu, să ne propunem să fim „calmi și încrezători în situații de stres” sau „să obținem o notă excelentă la examen” ne îndrumă mintea și acțiunile către direcții constructive și pozitive.

Această abordare pozitivă nu numai că ne motivează mai puternic, dar și ne oferă o perspectivă mai luminoasă și mai inspirată asupra viitorului. 

Atenţie: Potenţarea aspectelor pozitive nu elimina automat aspectele negative

La prima vedere, concepțiile eronate discutate anterior despre concentrarea asupra deficitelor pot duce la ideea că ar trebui să ne concentrăm doar asupra punctelor forte ale omului. 

În timp ce este adevărat că o concentrare asupra corectării slăbiciunilor nu va crea automat performanță sau bunăstare, este la fel de adevărat că o concentrare exclusivă asupra punctelor forte ale persoanei, ignorând slăbiciunile, nu va conduce automat la performanță sau bunăstare. 

Acest lucru se aplică în special atunci când slăbiciunile cauzează probleme sau împiedică utilizarea optimă a punctelor forte, acestea trebuie abordate și gestionate. 

Anumite tulburări mentale grave nu pot fi rezolvate sau ameliorate prin instrumentele psihologiei pozitive, nici chiar ale NLP-ului. 

Exemplu:

Să presupunem că cineva se confruntă cu depresie profundă. 

Abordarea pozitivă nu înseamnă pur și simplu să ne concentrăm doar asupra gândurilor și sentimentelor pozitive, ignorând complet depresia. 

Dimpotrivă, potențarea aspectelor pozitive implică, de asemenea, conștientizarea și  acceptarea depresiei, înțelegerea originii sale, adoptarea tehnicilor adecvate pentru a o gestiona și foarte probabil în acest caz, urmarea în paralel a unui tratament medicamentos.

De asemenea, este crucial să înțelegem că fiecare individ are atât puncte tari, cât și puncte slabe. Ignorarea completă a slăbiciunilor nu este realistă sau constructivă. Dacă o slăbiciune interferează semnificativ cu calitatea vieții sau cu capacitatea unei persoane de a-și atinge obiectivele, aceasta trebuie abordată și gestionată adecvat.

De aceea,  trebuie să evităm capcana de a crede că potenţarea aspectelor pozitive va elimina automat aspectele negative. 

După cum am discutat mai sus, aspectele pozitive și cele negative se află pe două continuități separate. 

Eliminarea negativului nu duce automat la pozitiv, și nici invers. 

Din acest motiv, psihologia pozitivă poate fi cel mai bine considerată ca o adăugire la psihologia existentă, nu ca o înlocuire. 

Poate fi cel mai bine considerată ca o îmbogățire a domeniului, mai degrabă decât o respingere a acestuia. 

Sau, pentru a folosi cuvintele lui Seligman: „Psihologia pozitivă nu este doar o știință a fericirii” și „nu este menită să înlocuiască psihologia obișnuită” (Seligman, 2001).

Cum poţi utiliza psihologia pozitivă în călătoria ta de expat

Hai să-ţi divulg un secret. 

Foarte mult în sesiunile mele folosesc instrumentul “roata vieții” pentru că este extrem de eficientă. Îţi spun imediat cum funcţionează.

Roata vieții este o reprezentare grafică folosită în dezvoltarea personală și coaching pentru a evalua și vizualiza diferite aspecte ale vieții unei persoane și a identifica domeniile care necesită atenție și echilibrare. 

Aceste domenii pot varia puțin în funcție de contextul și scopul utilizării, dar în general avem Carieră/profesie, Finanțe, Relații, Sănătate și bunăstare fizică & emoțională, Timp liber și recreere, etc.

Prin identificarea domeniilor care necesită mai multă atenție și acordarea de resurse pentru a le îmbunătăți, poți atinge un echilibru mai bun în viața ta globală.

Sunt însă mereu atentă că în lucrul cu clientul să nu ne focusam doar pe ce lipsește, așa cum menționăm în acest articol ci mai ales resursele existente.

În acest sens, după ce persoana și-a identificat punctele forte și modul în care acestea se manifestă în viața sa, următorul pas este să exploreze modalități de optimizare a utilizării acestor puncte forte. 

Dar, pentru a putea optimiza utilizarea punctelor forte, este important să înțelegi dacă exista potențial de creștere într-un anumit context. Indivizii pot avea suficient spațiu și oportunități pentru a folosi unele puncte forţe mai frecvent și/sau mai intens în comparație cu altele. 

Pe de altă parte, alte persoane pot întâmpina anumite limitări care pot împiedica utilizarea unor puncte forţe mai mult. Exercițiul prezent poate fi un instrument valoros pentru a obține acces la aceste informații.

Exemplificare:

Uite, imaginează-ți că ești într-o sesiune de consiliere cu mine și ai anumite provocări cu care te confrunţi. 

Pentru a începe să explorăm aceste aspecte, îți propun să utilizăm instrumentul „Roata vieții”. 

Prin evaluarea fiecărui domeniu din „Roată vieții”, ne concentrăm pe identificarea lucrurilor de care te simți mai puțin mulțumită sau care necesită îmbunătățiri. 

De exemplu, poate te simți nesigură în ceea ce privește evoluția ta profesională (Carieră/profesie), sau ai dificultăți în menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală (Timp liber și recreere).

După ce identificăm aceste aspecte, următorul pas important este să ne concentrăm pe resursele tale existente și punctele tale forte. 

Să zicem că în domeniul Relațiilor, te simți în largul tău și ești bună în construirea conexiunilor autentice cu oamenii din jurul tău. Acesta ar fi un punct forţe semnificativ.

Dar aici intervine o parte importantă: pentru a profita la maximum de acest punct forţe, trebuie să înțelegem contextul în care poate fi folosit cel mai eficient. 

Spre exemplu, într-un context profesional, abilitatea ta de a construi relații ar putea fi valorificată pentru a-ți extinde rețeaua de contacte și pentru a avansa în carieră.

Pe de altă parte, un alt domeniu al vieții tale, cum ar fi Sănătatea și bunăstarea fizică & emoțională, ar putea reprezenta o zonă în care întâmpini anumite limitări, cum ar fi o problemă cronică de sănătate.

În acest caz, este important să înțelegi aceste limite și să explorezi modalități de a lucra în jurul lor pentru a-ți menține bunăstarea în ciuda acestor provocări.

Ritualuri de savurare a micilor plăceri zilnice

Când ne gândim la fericire, tendința noastră naturală este să visăm la evenimente extraordinare, precum câștigarea la loterie sau o călătorie fabuloasă. 

Aceste momente sunt, însă, rare și trecătoare în viața noastră. Cu toate acestea, cercetările arată că fericirea durabilă provine din observarea și aprecierea momentelor mici și pozitive din viața de zi cu zi.

De exemplu, să te oprești pentru a admira un apus de soare, să petreci timp cu o persoană dragă, să te bucuri de o carte bună sau să râzi cu prietenii – acestea sunt toate experiențe simple, dar semnificative. 

Când practici această conștientizare a momentelor pozitive, îți antrenezi mintea să aprecieze și să savureze viața în fiecare zi.

Frecvența experiențelor pozitive este un predictor mult mai bun al fericirii decât intensitatea acestor experiențe.

Pentru un expat, această abilitate de a găsi bucurie în aspectele mici ale vieții locale poate face o diferență imensă. 

De exemplu, poți să te bucuri de gustul unui preparat tradițional locale sau să explorezi frumusețile naturii din noua ta locație. 

Prin aceste experiențe, începi să te simți mai conectată la locul în care locuiești, ceea ce-ţi poate îmbunătăți în mod semnificativ satisfacția și starea de bine.

Crearea unei rutine care include activități plăcute sau relaxante poate fi un mod excelent de a menține această atenție deliberată și conștientizare a emoțiilor pozitive. 

De exemplu, poți să începi dimineața cu o plimbare în natură sau să închei ziua cu o sesiune scurtă de meditație. Aceste practici regulate nu doar că îți îmbunătățesc starea de bine, ci te ajută și să-ți dezvolți reziliența în fața provocărilor adaptării la un mediu nou.

Prin această conștientizare constantă a momentelor mici și plăcute, îți poți construi o bază solidă de fericire și satisfacție în viața ta de zi cu zi, indiferent de circumstanțele externe.

Iată cum să procedezi pentru a-ţi crea acest ritual zilnic:

1: Identifică activități cotidiene care îți aduc plăcere. 

2: Fii prezentă şi simte plăcerea pe măsură ce se întâmplă. Folosește cât mai multe dintre simțurile tale posibile. Ce vezi, mirosi, auzi, simți sau guşti? 

De exemplu, dacă ai ales cafeaua de dimineață ca una dintre experiențele tale plăcute, încearcă să acorzi atenție mirosului de cafea măcinată proaspăt. 

• Ce cuvinte ai folosi pentru a o descrie? Bogată? Dulce? 
• Închide ochii pentru prima înghițitură. Descrie senzația și gustul în cât mai mare detaliu posibil. 
• Observă mediul plăcut și sentimentele tale pozitive și încearcă să prelungești experiența cât mai mult posibil.

3. La sfârșitul fiecărei săptămâni, ia-ți puțin timp să înregistrezi reflecțiile tale despre crearea ritualurilor tale de savurare. 

• În final, împărtășește experiența cu apropiaţii tai. 
• Cum te-a făcut să te simți acest lucru? 
• Cum au reacționat?

Nu te gândi la … ups!

Psihologia pozitivă și Neuro-Linguistic Programming (NLP) sunt două instrumente puternice care pot transforma modul în care ne raportăm la lume și pot contribui semnificativ la construirea rezilienței, în special pentru tine, cea care trăieşti acum experienţa de expat. 

Dar ştii ce, dacă o să înveţi să apreciezi autentic micile bucurii și să te concentrezi pe aspectele pozitive ale fiecărei experiențe, vei putea construi o reziliență puternică și o stare de bine care să dureze. 

Nu te gândi la un elefant. 

Nu te gândi că o s-o dai în bară.  

Nu te gândi că nu o să te poţi integra aici, în ţara asta nouă în care te afli acum. 

Nu te gândi…

STOP! 

Draga mea, e timpul să-ţi stabileşti corect obiectivele, să-ţi adresezi întrebările potrivite, să-ţi alegi frazele bune care să te ghideze spre succes şi să înveţi să te fereşti de formulările periculoase. 

Pentru ca de multe ori un singur cuvânt, o virgulă sau un semnul întrebării în loc de un punct poate să-ţi schimbe radical viaţa. 

Dă-mi voie să fiu lângă tine, să te ghidez şi să-ţi arăt cum să foloseşti simplu aceste mici detalii în avantajul tău. 

Ca să te ridici cu încredere şi nu să te pui singură la pământ. 

Da-ţi voie să fii!

Cu iubire!