Ştii sentimentul acela când deschizi un roman foarte bun? – fiecare pas, fiecare pagină îţi provoacă emoții, îţi oferă idei, te ţine în suspans, te îndeamnă să anticipezi.

Ei, atunci când alegi să pleci din ţara natală, această călătorie pe care o începi este mai mult decât o simplă schimbare de locație. E foarte interesant, dar eu spun întotdeauna că de fapt te angrenezi la două călătorii – una fizică şi una mentală, pentru că schimbările din planul fizic se traduc cumva şi în plan psihologic. Iar modul în care se face această “trecere” ține foarte mult de tine.

Ideea e că mutarea într-o nouă ţară este o oportunitate imensă de a descoperi noi aspecte din noi înşine, de a crește și de a ne dezvolta într-un mediu complet nou. Şi așa cum fiecare roman are momentele sale de dramă, suspans și revelație, și viața de expat aduce cu sine provocări emoționale și psihologice fascinante.

În această poveste captivantă a vieții de expat, există o temă profundă pe care aş vrea să o abordez azi: cultivarea stimei de sine și integrarea de sine într-o nouă țară. Am fost şi eu acolo. Ştiu cum e, ştiu cum se simte. Nu aştepta ca mai departe să te îndemn să experimentezi o şedinţă la un spa exotic din noul loc în care te afli acum, sau să-ţi schimbi look-ul, sau obiceiurile alimentare. 

Am de gând să întorc stima de sine pe părţile sale mai prăfuite şi să te provoc să te iubeşti cu lumini şi umbre, cu bune şi rele, cu plusuri şi minusuri. Vorbim despre integrare, acceptarea tu-ului tău sălbatic pe care intuiesc că l-ai pus undeva la colţ, concentrându-te pe părţile tale frumoase şi radiante. 

Viața expaților este o călătorie complexă și profundă…

O călătorie plină de întâlniri și despărțiri, de aventuri și provocări. Iar în mijlocul acestor schimbări majore, adesea ne confruntăm cu provocări legate de stima de sine. Ieșind din mediul familiar și adesea trăind într-o cultură nouă, ca expați ne putem simți nesiguri, izolați și pierduți.

Dar, stima de sine joacă un rol crucial în modul în care facem față acestor provocări și ne adaptăm la noua noastră realitate. Este normal să trecem prin momente de îndoieli și să ne simțim nesiguri într-un mediu necunoscut. Cu toate acestea, este important să înțelegem că stima de sine nu este un concept static, ci ceva ce putem cultiva și dezvolta în timp.

De asemenea, iubirea de sine, atât de des aclamată în discursurile motivaționale, nu se rezumă doar la câteva momente de răsfăț personal (prăjitura dulce, o baie fierbinte cu lumânări parfumate, o manichiură nouă) sau la afirmații pozitive în fața oglinzii. 

Este un angajament profund față de propria noastră ființă, o călătorie către a ne descoperi și accepta cu adevărat.

În tumultul vieții noastre moderne ca expați, subiectul iubirii de sine devine din ce în ce mai relevant și necesar. Fiecare pas pe care îl facem în noua ţară, fiecare decizie pe care o luăm, este influențată de modul în care ne percepem pe noi înșine și de câtă iubire ne oferim. 

Iubirea de sine nu este doar un motto la modă, ci o călătorie interioară profundă către înțelegerea și acceptarea tuturor nuanțelor noastre.

Ce probleme poate cauza o stimă de sine scăzută la cei care se mută peste hotare?

Ca expat poţi întâmpina o mulţime de provocări care îţi pot ştirbi stima de sine, iar câteva dintre acestea sunt următoarele:

• Izolarea socială. Pentru că ajung într-un mediu nou, unde limba şi obiceiurile sunt diferite, expații pot să se simtă izolați și singuri, ceea ce le poate afecta stima de sine.

• Dificultăți lingvistice și culturale. Limbajul și cultura pot fi bariere în comunicare și integrare, ducând la oboseală și frustrare, automat la scăderea stimei de sine. 

• Compararea cu alții. Comparația cu localnicii sau cu alți expați poate submina stima de sine, creând sentimentul că nu ne potrivim sau că nu facem față în noul mediu.

• Adaptarea la schimbare. Acomodarea la un mediu nou poate fi dificilă, iar eșecurile temporare pot afecta stima de sine pentru ca noi am fost cumva învăţaţi să vedem doar părţile bune din noi şi să le renegăm pe cele negative. Dar, conceptul de integrare din punct de vedere terapeutic presupune tocmai acceptarea, validarea, recunoaşterea şi asimilarea umbrelor noastre, a parţilor noastre mai puţin bune. 

Tehnici prin care îţi poţi creşte stima de sine

Iată 3 modalităţi practice prin care îţi poţi creşte stima de sine după ce te-ai mutat într-o ţară noua şi ai uneori impresia că cineva te-a aruncat într-un ocean. Înoţi, înoţi, dar simţi că îţi pierzi din energie şi peste toate acestea începi să te îndoieşti de tine, de calităţile tale şi potenţialul tău. 

Practică auto reflecția 

De exemplu, gândeşte-te la valori, interese şi realizări care te definesc ca persoană. Apoi, notează aceste gânduri ale tale într-un jurnal personal. Scrie despre experienţele pozitive pe care le-ai avut şi despre progresele tale, oricât de mici ar părea. Toate acestea îţi pot consolida sentimentul de realizare şi de încredere în forţele proprii. 

Stabileşte obiective mici 

Altfel spus – mănâncă elefantul pe bucăţi. De exemplu, câteva obiective realizabile ar fi să explorezi oraşul câte puţin, să înveţi câteva fraze în limba locală sau să te înscrii la un curs. Sărbătoreşte fiecare reuşită, oricât de mică ar fi aceasta, pentru că astfel îţi vei stimula motivaţia, iar stima de sine va creşte. 

Fă lucruri care îţi aduc bucurie 

Identifică activitățile sau hobby-urile care te fac să te simți bine. Acestea pot fi plimbări în natură, practicarea unui sport, pictura sau gătitul. Apoi acordă-ţi timp pentru activități care îţi aduc bucurie pentru ca astfel îţi vei încărca bateriile emoționale și vei contribui la creșterea încrederii în forţele tale proprii.

Gândire rațională prin exercițiul de restructurare cognitivă

În cazul în care începi să te simți copleșită de gânduri sau interpretări negative, încurajează-te să le examinezi cu gândire rațională. Întreabă-te dacă aceste gânduri sunt reale și reprezintă adevarul absolut sau sunt rezultatul anxietății sau stresului.

Tehnica de restructurare cognitivă urmărește schimbarea modului de a aborda problemele, dintr-o maniera rigidă la o abordare mai flexibilă care permite viziuni sau o alternative diferite. 

De exemplu, dacă îți spui ca “nu o sa promovez niciodată pe o poziție mai bună pentru ca nu vorbesc fluent limba” te încurajez să-ți pui următoarele întrebări: Care este probabilitatea (de la 0 la 100%) că acest lucru se va intampla? Care sunt dovezile (pro şi contra) îngrijorării tale? Cât de des te-ai îngrijorat în trecut din cauza temerilor/îngrijorărilor tale, și ce s-a întâmplat de fapt? Cum ai putea rezolva problemele pentru care te îngrijorezi? Ce ai putea face?

Practică auto-acceptarea și blândețea 

Încearcă să înțelegi de ce anumite părți ale tale apar sau se dezvoltă mai intens în contextul relocării. De exemplu, poate te simți nesigură din punct de vedere al socializării și asta te face să fii mai retrasă. În loc să te critici, încurajează-te să observi și să accepți aceste reacții ca parte naturală a procesului de adaptare.

În loc să te judeci aspru pentru aceste aspecte, practică auto-acceptarea și blândețea. Gândește-te la cum ai putea vorbi cu un prieten apropiat care se confruntă cu aceleași sentimente și acționează în consecință.

Îmbrăţişează întregul spectru al personalității tale

Ca expați, începutul călătoriei noastre de autodescoperire poate fi asemănat cu o privire în oglindă a personalității noastre, în care ne îmbrățișăm cu încredere întregul spectru a ceea ce suntem.

Suntem o colecție de lumini și umbre, momente de bucurie și episoade de tristețe, calități strălucitoare și imperfecțiuni firești. Într-un mediu străin, poate că am fost învățați că doar aspectele pozitive ale noastre merită atenție și iubire, dar această mentalitate poate provoca un conflict intern semnificativ.

Adevărata iubire de sine nu se rezumă doar la a recunoaște și a sărbători victoriile noastre în noua ţară, ci implică și o puternică acceptare a eșecurilor și defectelor noastre. Suntem ființe umane, cu toate complexitățile și imperfecțiunile noastre, și nu putem fi întruchiparea perfecțiunii.

Aceste momente întunecate, gânduri contradictorii și sentimente de rușine care apar deseori odată cu şocul cultural fac parte din călătoria noastră interioară, iar ca expați, acestea pot fi adesea amplificate de noul mediu și provocările pe care le întâmpinăm. Însă în loc să le respingem, să le ascundem sau să le minimalizăm, putem alege să le privim cu curaj și să le integrăm în povestea noastră de autodescoperire.

Gândindu-ne la trecut, amintindu-ne de copilărie, în perioada când învățam să navigăm prin labirintul vieții, putem descoperi acele momente întunecate care ne-au trasat calea. Aceste amintiri ne conectează cu părți ale noastre pe care poate am încercat să le ascundem în timpul acestei schimbări majore de relocare în altă ţară.

Putem simți tentația să respingem sau să evităm aceste părți, dar ele nu se evaporează pur și simplu. Ele rămân, așteptând să fie recunoscute, înțelese și integrate în povestea noastră prezentă. Prin a ne acorda timp și spațiu pentru a înțelege aceste aspecte mai întunecate, putem găsi înțelegere și eliberare, ceea ce ne permite să creștem și să evoluăm ca oameni într-o țară străină.

Descoperirea adevăratei iubiri de sine în calitate de expat implică să ne acceptăm așa cum suntem, cu toate provocările și trăirile noastre. Aceasta înseamnă să ne privim în oglindă și să ne acceptăm atât calitățile, cât și imperfecțiunile. Nu suntem doar cetățeni ai unei țări, ci și cetățeni ai lumii, cu o bogăție interioară unică.

Găsirea adevăratei iubiri de sine într-un context nou presupune să ne eliberăm de comparații constante și să ne concentrăm asupra propriei noastre persoane. O modalitate de a descoperi această iubire autentică este să ne asumăm riscul de a ne cunoaște mai în detaliu și de a explora motivațiile noastre profunde.

Ca expat, călătoria pe care o facem pentru a ne stabili într-o altă ţară este în acelaşi timp o călătorie către înțelegere, integrare și vindecare. Este una care ne pune la încercare stima de sine, dar, în același timp, ne oferă oportunitatea de a ne descoperi adevărata esență și de a ne dezvolta iubirea de sine. Această călătorie este un proces continuu, care necesită răbdare, auto-reflecție și angajament față de propria noastră creștere și bunăstare.

Nu confunda iubirea de sine cu egoismul sau narcisismul

Nu ne putem oferi în mod autentic și profund altora dacă nu învățăm să ne oferim mai întâi nouă înșine.

Imaginează-ți iubirea de sine ca pe un izvor nesecat, din care poți hrăni și sprijini atât pe ceilalți expați din jurul tău, cât și pe cei din țara gazdă. Cu toate acestea, izvorul trebuie întreținut, hrănit și îngrijit cu atenție pentru a rămâne generos.

Să îți oferi iubire de sine nu înseamnă să ignori sau să minimalizezi nevoile celorlalți, ci dimpotrivă, înseamnă să-ți umpli inima astfel încât să ai mai mult de oferit în cadrul noilor conexiuni și relații pe care le construiești în țara gazdă.

Acest act este esențial pentru a dezvolta relații sănătoase și armonioase cu ceilalți expați și cu localnicii. Gândește-te la iubirea de sine ca la însăși rădăcina din care cresc toate celelalte relații din noua ta viață în această țară.

Dar cum ne manifestăm această iubire față de noi înșine într-o lume agitată, în care suntem adesea copleșiți de cerințe și presiuni externe?

Ei bine, iubirea de sine nu necesită acțiuni spectaculoase sau momente de lux. Uneori, aceasta înseamnă să îți acorzi timp pentru a explora obiectivele și interesele personale, să savurezi momentele de singurătate și să spui cu tărie „nu” atunci când simți că te întinzi prea mult pentru a satisface așteptările celor din jur.

Este despre a învăța să fii atent la propriile tale nevoi și să îți acorzi permisiunea de a le îndeplini, chiar și într-un mediu nou și provocator.

Jurnalul de recunoștință și autocompasiune

O tehnică eficientă și validată de terapeuți pentru a cultiva stima de sine a expaților este jurnalul de recunoștință și autocompasiune. Această tehnică implică ținerea unui jurnal în care îți exprimi recunoștința față de tine însăţi și față de experiențele tale în calitate de expat. De asemenea, îți acorzi spațiu pentru a exprima autocompasiune și înțelegere față de dificultățile pe care le întâmpini.

Iată cum poți să pui în practică această tehnică:

• Găsește un moment liniștit. Alege un moment din zi în care să te poți concentra și să fii într-un mediu liniștit.

• Cumpără sau fă-ţi un jurnal special în care să scrii (fizic sau digital).

• Începe fiecare însemnare cu recunoștința față de tine însăţi. Scrie despre realizările, calitățile și succesele tale ca expat în noua țară. Ideal ar fi ca zilnic să notezi cel puțin trei lucruri pentru care ești recunoscătoare. Poți menționa lucrurile mici pe care le-ai realizat și momentele în care te-ai simțit mândră de tine.

• Apoi gândeşte-te la dificultățile sau momentele mai puțin plăcute pe care le-ai avut în zua respectivă. Scrie cu compasiune față de tine însăţi, cum ai face pentru un prieten apropiat. Încurajează-te să vezi aceste experiențe ca parte normală a călătoriei tale, cu blândețe.

• După ce ai scris despre recunoștință și autocompasiune, încurajează-te să reflectezi asupra învățămintelor pe care le-ai obținut din aceste experiențe. Cum te-au ajutat să crești și să evoluezi? Ce ai învățat despre tine însăţi și despre abilitățile tale?

• Încheie procesul de introspecție într-o notă pozitivă. Jurnalul de recunoștință ajută la încurajarea unei perspective mai pozitive asupra vieții. Nu-ți nega  îngrijorările sau preocupările călătoriei tale de expatriere, dar încearcă să te concentrezi asupra lucrurilor bune, fără a forța pozitivitatea. 

• Continua să ţii acest jurnal. Poți scrie în el zilnic, săptămânal sau ori de câte ori simți nevoia. Cu timpul, vei observa cum stima de sine se îmbunătățește prin accentuarea aspectelor pozitive și prin dezvoltarea unei perspective mai blânde și mai înțelegătoare față de tine însăţi.

Este important să fii răbdătoare cu tine însăţi și să recunoști că creșterea stimei de sine este un proces treptat. Acest jurnal poate deveni un instrument puternic pentru a-ți întări încrederea și a te sprijini în calitate de expat în cadrul acestei călătorii într-o nouă țară. 

Dacă întâmpini dificultăți semnificative în gestionarea stimei de sine sau a altor aspecte emoționale, recomandarea este să consulți un terapeut, iar aici îţi stau la dispoziţie cu un plan de ghidare foarte bine pus la punct care te poate ajuta enorm.

Cheia către iubirea de sine este să ne deschidem brațele… 

Într-o călătorie adesea abruptă și plină de incertitudini, cum este experiența unui expat care părăsește o țară pentru a începe o viață nouă într-o cultură diferită, cheia către descoperirea și cultivarea iubirii de sine este să ne deschidem brațele spre toate părțile noastre, să le acceptăm și să le înțelegem în profunzime.

Expunerea la noi medii și provocări ne poate aduce în contact cu o varietate de emoții și reacții. De exemplu, furia pe care o simțim într-o situație nouă poate ascunde traume nerezolvate din trecut. Tristețea profundă care ne copleșește poate fi răspunsul la pierderile dureroase pe care le-am suferit în ţară, în copilărie sau mai recent. Pentru expați, aceste emoții pot fi accentuate de separarea de familie și prieteni, de adaptarea la o cultură străină și de incertitudinile ce însoțesc această schimbare majoră.

Când depășim reacțiile exterioare și ne aplecăm asupra a ceea ce se ascunde în spatele comportamentelor noastre întunecate, putem descoperi motivele profunde și fricile care le determină. Prin înțelegerea intenției din spatele acestor reacții, putem porni pe un drum de vindecare autentică și transformare profundă.

De exemplu, cineva care se agață de manipulare și control poate ascunde, de fapt, o nevoie acută de siguranță și protecție într-un mediu străin și nesigur. Prin abordarea acestei nevoi fundamentale, putem găsi modalități să ne împlinim aspirațiile într-un mod sănătos și empatic.

În acest proces de eliberare de sentimente de rușine și vinovăție legate de părțile noastre întunecate, ne putem rupe de lanțurile care ne țin legați de trecut și de condiționările pe care le-am adus cu noi în noua ţară. Descoperim că iubirea de sine autentică nu înseamnă să aspirăm la perfecțiune, ci să ne acceptăm pe deplin cu toate părțile noastre autentice și să le abordăm cu blândețe.

Pentru expați, procesul de a găsi iubirea de sine devine un act profund de vindecare. Prin a recunoaște și a accepta întregul nostru eu, ne putem elibera de constrângerile constante ale standardelor externe și putem să ne conectăm cu esența noastră autentică, ce ne însoțește în călătoria noastră de adaptare și transformare în noua țară și cultură.

Călătoria expaților către integrarea și acceptarea de sine este un proces adesea plin de provocări, dar și de oportunități de creștere și evoluție personală. 

Odată ce te muți într-o altă țară, e posibil să te confrunți mai des cu părțile tale mai puțin bune sau cu aspecte ale personalității tale pe care nu le-ai explorat în profunzime până acum. Aceasta poate fi o experiență emoțională intensă, dar este un pas important în calea autenticității și a stimei de sine.

În final, integrează și acceptă toate părțile tale, atât cele pozitive, cât și cele mai puțin bune, deoarece ele alcătuiesc ceea ce ești în ansamblu. Călătoria ca expat poate fi o oportunitate extraordinară de a înțelege mai profund cine ești și cum poți să te dezvolți într-un mediu nou și provocator.

Şi reţine, dacă ai nevoie de suport profesionist, îţi stau la dispoziţie pentru consultaţii terapeutice care te vor ajuta să gestionezi mai bine stima de sine în contextul tumultos al relocării departe de ţara ta natală.