Te-ai întrebat vreodată cum reușesc unii să se integreze cu ușurință într-o țară străină, în timp ce alții se luptă să găsească un loc în lumea nouă și necunoscută în care au ajuns? 

O vezi pe colega ta care s-a mutat în acelaşi timp cu tine într-o ţară străină.

Ei parcă îi prieşte aerul – e toată un zâmbet, trece cu lejeritatea peste un episod jenant când stâlceşte un cuvânt nou, se aventurează în fiecare weekend în mici expediţii în jurul oraşului şi e plină de energie. 

În schimb, tu nu ştii ce naiba ţi se întâmplă. 

Ai venit aici extrem de entuziasmată şi cu o dorinţă uriaşă de a te adapta, gata să muţi şi munţii din loc. 

Dar, parcă barierele care au tot apărut în calea ta au stins uşor uşor şi dorinţă, şi entuziasmul. În această călătorie, ai dat nas în nas cu diferite norme sociale, cu noi obiceiuri, valori și înțelesuri subtile care ţi se par străine și chiar confuze. 

Te confrunţi cu bariere de limbă și cu complexitatea relațiilor interculturale. Devii mai conştientă de propria ta vulnerabilitate.

Ştii, integrarea într-o țară străină este mai mult decât o simplă mutare geografică… 

…este o călătorie emoțională și mentală plină de provocări complexe și surprize neașteptate. 

Şi vreau să-ţi spun din capul locului că nu eşti singura care experimentează o integrare mai greoaie într-o ţară străină. 

Şi nu e nimic greşit în ceea ce simţi tu acum, doar că din fericire există soluţii care te pot ajuta să depăşeşti mai uşor aceste obstacole şi să te bucuri şi tu pe deplin de locul nou în care prinzi rădăcini. 

Mai bine spus, exista strategii care te pot pune pe tine în controlul lucrurilor în loc să te simţi vulnerabilă ca o marionetă în fata diverselor bariere. 

Aşa ca azi am hotărât să scriu despre cele mai frecvente 5 obstacole care apar în drumul integrării cuiva în străinătate (descoperă-le mai jos şi bifează-le pe ce care ţi se întâmpla şi ţie), alături de tehnici eficiente pentru depăşirea lor. 

Stai cu mine până la final pentru că ţi-am pregătit soluţii care au ajutat pe toate mulţi să-şi pună viaţa de expat în ordine. 

1. Hărţi mentale – sau proiecţii, aşteptări

Dacă dorim să devenim ființe umane eficiente, în ceea ce privește relațiile și interacțiunile noastre cu alte persoane (atât pe plan personal, social, cât și profesional), este imperativ să ne ancorăm în convingerea că percepția noastră nu este realitatea. 

Poate fi modul în care vedem lucrurile, dar nu este garantat că așa stau lucrurile.

De ce?

Pentru că fiecare ființă umană din lume vede lucrurile în mod diferit. 

Pentru că suntem cu toții motivați de obiective diferite sau avem motivații diferite, prioritizăm valori diferite și avem cu toții agende de viață diferite.

Matematicianul Alfred Korzybski a inventat conceptul “the map is not the territory” sau “harta nu este teritoriul”. 

Este o metaforă utilă pentru a descrie diferenţa dintre interpretarea realităţii şi realitate. 

• Cu alte cuvinte, descrierea lucrului nu este lucrul în sine. 
• Modelul nu este realitatea. 
• Abstractizarea nu este lucrul abstractizat. 

Aceasta are consecințe practice deosebit de importante.

Harta este utilă pentru a ne oferi o idee generală sau o orientare, dar acest lucru nu ne furnizează toate detaliile specifice pentru a lua decizii înțelepte și bine informate în viața noastră.

📌 O hartă poate fi inexactă, fără ca noi să ne dăm seama

Când privim o hartă, aceasta leagă câteva puncte și poate fi uneori doar imagini pe care le avem în minte. 

Putem avea idei preconcepute, experiențe anterioare care influențează judecățile noastre actuale sau pur și simplu, afinitate sau antipatie personală față de anumite persoane.

De asemenea, harta se bazează pe memorie. Psihologia cognitivă ne învață că memoria  umană nu este statică precum hard disk-ul unui computer. În schimb, este în continuă schimbare și poate fi influențată de o serie de factori.

Amintirile pot fi influențate de contextul în care au fost formate și de starea emoțională a persoanei în momentul respectiv.

Acest lucru înseamnă că, atunci când aducem o amintire la suprafață, putem percepe evenimentele din trecut într-un mod diferit în funcție de contextul actual sau de starea noastră emoțională actuală.

Alte amintiri sau informații noi pot interfera cu amintirile existente. Aceasta poate duce la confuzie sau la schimbări în detaliile amintirilor. 

Desigur, exista şi schimbări biologice, cum ar fi îmbătrânirea creierului său tulburările cognitive, care pot afecta capacitatea de a păstra și recupera amintiri.

📌 O hartă este o reducere a teritoriului.

Atunci când te uiți la anumite acțiuni pe care dorești să le întreprinzi în viața ta, poate că ai o idee în minte despre cum va decurge procesul, dar este doar o idee, și nu ai nicio modalitate posibilă de a ști exact până când îți stabilești cursul și faci niște pași reali.

📌 Harta omite detalii mici, dar importante.

Avem nevoie de aceste detalii pentru a lua decizii înțelepte. 

Într-o țară nouă, orarele, rutele și informațiile despre transportul public sunt importante pentru a te deplasa eficient. Uitarea acestor detalii poate duce la întârzieri și frustrări.

Și asta ne aduce înapoi la flexibilitatea mentală: atunci când credem că „hărțile” noastre, credințele sau presupunerile noastre sunt adevărul absolut, devenim închiși la toate detaliile mici și la orice lucru în afara acelui cadru. 

Acest lucru ne va împiedica să trăim mai eficient. Prin urmare, este bine și înțelept să rămânem deschiși ideii că „harta nu este teritoriul„. 

Cu siguranță ne poate oferi indicații despre teritoriu, dar nu este teritoriul în sine.

📌 Hărțile necesită interpretare, ceea ce poate duce la erori. Suntem ființe umane imperfecte și cu imperfecțiuni.

De ce sunt toate acestea importante în cazul expaţilor?

E simplu – pentru ca în procesul de pregătire al instalării într-o ţară străină orice persoană își va face o serie de proiecții sau „hărți” mentale. 

Va încerca să înțeleagă cât mai bine mediul în care se va instala, să anticipeze provocările sau să planifice activitățile concrete legate de stabilirea în acea țară.

Imaginile, informațiile și povestirile la care ai acces despre țara respectivă pot avea o influență puternică asupra modului în care vei percepe țara respectivă. 

De exemplu, informațiile despre nivelul de trai, sistemul de sănătate, educație și cultură pot fi importante în luarea deciziei de-a te muta într-o anumită țară. Povestirile altor expati din țara respectivă pot fi, de asemenea, utile în a-ți face o imagine clară asupra vieții în țara respectivă.

Este important să fii conștientă de faptul că aceste informații și povestiri nu sunt întotdeauna cele mai complete și nu întotdeauna reflectă realitatea din teren. 

Așa cum menţionam la începutul articolului, e crucial să fii conștientă şi de propriile credințe, experiențe chiar preferințe personale căci ele vor interfera cu informații colectate și-ți vor colora percepția asupra vieții în țara respectivă.

Sindromul Paris – Un exemplu extrem de proiecţii 

Ai auzit de Sindromul Paris?

Este o tulburare relativ rară, care afectează unii vizitatori ai orașului Paris în mod special turiștii japonezi. 

Simptomele pot varia de la tulburări de somn, anxietate, depresie până la halucinații, în cele mai grave cazuri.

Sindromul Paris, la fel ca alte tulburări specifice călătorilor; este strâns legat de imaginile, proiecțiile și așteptările pe care turistul și le formează despre o țară înainte de a o vizita. 

Așteptările despre o anumită destinație sunt influențate de media, de filme, cărți, povești ale prietenilor sau ale altor călători și de alte surse de informații. Aceste proiecții pot duce la crearea unei imagini idealizate, care poate fi foarte diferite de realitatea pe care o vom întâlni.

În cazul Sindromului Paris, mulți turiști, în special japonezii, se așteaptă la un Paris romantic și idilic, așa cum este prezentat adesea în filme și literatură. 

Așteptările pot include străzi pitorești, oameni eleganți și prietenoși, o atmosferă liniștită și relaxată și alte stereotipuri asociate adesea cu Parisul.

Când acești turiști ajung în Paris și se confruntă cu realitatea – aglomerație, poluare, oameni grăbiți, bariere lingvistice, sau chiar politețe – șocul poate fi puternic. 

Această discrepanță între așteptări și realitate poate duce la stres, anxietate, tristețe și alte simptome.

Aceasta este un reminder important atât pentru turiști, cât și pentru cei care plănuiesc să se instaleze într-o nouă țară, să-și gestioneze așteptările și să fie pregătiți temeinic pentru diferențele culturale și sociale pe care le vor întâlni.

2. Stereotipuri, prejudecăţi, discriminare

Stereotipurile sunt idei preconcepute, generalizări sau imagini mentale simplificate și adesea inexacte despre un grup de oameni sau despre o anumită categorie socială, etnică, religioasă, de gen sau de altă natură. 

Ele pot fi bazate pe caracteristici superficiale, cum ar fi aspectul fizic sau naționalitatea. 

De exemplu, mulți oameni presupun că toți italienii mănâncă pizza și paste, iar toți francezii sunt romantici. 

Prejudecățile sunt judecăți generate de idei părtinitoare, de regula negative, bazate pe stereotipuri, din cauza cărora ne grăbim să generalizăm și să tragem concluzii incorecte față de unele grupuri și membrii lor, din care noi nu facem parte. 

De exemplu, să presupunem că cineva consideră că toți românii sunt leneși, fără să ia în considerare calitățile individuale ale fiecărei persoane.

• Stereotipurile și prejudecățile sunt credințe, în timp de discriminarea este acțiunea.

• Discriminarea este atunci când tratăm o persoană într-un mod nedrept, din cauza unor caracteristici personale, cum ar fi orientarea sexuală, rasa sau religia. 

Acest tip de comportament poate fi extrem de dăunător și poate duce la excluderea socială, stigmatizarea și, în cele mai grave cazuri, la violență. 

Cum te influențează stereotipurile și prejudecățile? 

• ❌Pot genera o imagine distorsionată și simplificată a realității, făcându-te să pierzi din vedere nuanțele și complexitățile culturii respective. 

• ❌ Pot limita oportunitățile de a experimenta și de a învăța lucruri noi. Fie că este vorba de a încerca o tradiție locală sau de a participa la un eveniment cultural, prejudecățile te pot împiedica să te deschizi față de experiențe noi 

• 💔 Te pot face să pari în ochii celorlalți lipsit de respect față de cultura lor, ceea ce poate duce la respingere și la dificultăți în a fi acceptat ca membru al comunității. 

Cum să depășești stereotipurile și prejudecățile? 

1. Informează-te și studiază țara și cultura în care vrei să te muți. Acest lucru te va ajuta să înțelegi mai bine contextul istoric și cultural și să îți formezi o imagine mai realistă și nuanțată despre aceasta. 

2. Adoptă o atitudine deschisă și curioasă în fața noilor experiențe. Încearcă să îți lași la o parte prejudecățile și să abordezi fiecare situație cu o inimă deschisă și dornică de a învăța. 

3. Cultivă relații cu persoanele care trăiesc în țara în care vrei să te muți și fii curios de poveștile și experiențele lor. Vei realiza că oamenii sunt mult mai complexi și diverşi şi nu se limitează la stereotipurile și prejudecățile pe care le aveai înainte. 

3. Te laşi asaltată de ceea ce nu poţi controla

Un alt obstacol în calea integrării poate fi concentrarea pe ceea ce NU putem controla. Iar modelul cercului zonelor de control te poate ajuta în acest caz. 

Sunt lucruri în viața noastră pe care le putem controla, pe altele le putem controla doar parțial și sunt alte lucruri complet în afara controlului nostru.

Covey (1989) a rezumat foarte bine această în modelul său Circles of Control. Cercul controlului total cuprinde toate acele lucruri asupra cărora poți interveni: ce spui, cum te comporți și mentalitatea pe care o adopţi. 

Cercul influenței (control parțial) include: 

• comportamentul apropiaților, 
• reputația, 
• opiniilor altora despre tine, etc. 

Iar cercul îngrijorării (niciun control) cuprinde: 

• comportamentul necunoscuților, 
• vremea, 
• media, 
• dezastre naturale sau războaie, 
• moartea, etc.

În contextul expatrierii, procesul de adaptare și integrare într-o țară străină depinde în mare măsură de comportamentul tău. 

Dar, de exemplu, politicile de angajare ale țării respective sunt complet în afara controlului tău. 

În unele state, aceste politici de angajare sunt foarte protecționiste și unele meserii sunt accesibile doar nativilor, cum ar fi politician, judecător, avocat sau notar. 

Deci, indiferent de experiența profesională sau calificările pe care le ai, va fi imposibil să „intri în sistem” pe acele joburi, să zicem așa.

Ține minte, nu putem controla ce gândesc, ce spun sau ce fac ceilalți. 

Chiar și asupra gândurilor proprii nu avem un control deplin, altfel ar fi extrem de simplu să punem în practică sfatul motivațional „gândește pozitiv!”. 

Totuși, suntem singurii asupra cărora putem exercita control, un control care să ne vină în ajutor și să fie în avantajul nostru.

4. O permanentă nemulţumire de ţară gazda

În toată experiența mea, am întâlnit și grupuri de migranți care își întrețineau o stare permanentă de lamentare, de plângeri, critici și cinism vis-a-vis de țara gazdă.

Îți recomand să nu te lași ”acaparată” de astfel de trăiri deoarece, pe termen lung nu aduc beneficii. 

În schimb, dezvoltă-ți abilitatea de a simți și a înțelege ce simt și gândesc alții – acest lucru se numește empatie culturală. 

Deși unele persoane pot accepta cu ușurință diferite mentalități și experiențe ale celorlalți, pentru alții, acest proces poate fi mai dificil.

Pentru a te acomoda mai ușor cu o cultură străină, este important să fii deschisă la nou și necunoscut, fără a-ți sacrifica însă propriile valori și principii.

S-a dovedit științific că persoanele expatriate care au o stare de bine ridicată sunt cele bine integrate în țara gazdă dar în același timp, mențin o legătură constantă și solidă cu țara natală.

De aceea, în ciuda dificultăților pe care le întâmpini în străinătate, evită să devii critică sau să judeci aspru situația locală.

5. Dorinţa de adaptare rapidă

A te adapta la o nouă cultură este un proces, nu o destinație. 

Unul dintre obstacolele majore cu care ne confruntăm în procesul de integrare într-o nouă cultură este presiunea de a ne adapta rapid la această realitate străină. 

Suntem adesea tentați să credem că adaptarea ar trebui să fie un proces rapid și eficient, dar adevărul este că integrarea într-o cultură nouă este mai mult decât o simplă schimbare de decor. 

Este o transformare profundă și complexă a perspectivelor noastre și a modului în care interacționăm cu lumea din jurul nostru.

Fiecare individ are propriul ritm de adaptare, iar acesta este complet normal și firesc. Pentru unii, ajustarea la noul mediu poate veni spontan, iar aceștia par să se integreze cu ușurință și naturalitate. 

Însă pentru alții, procesul poate dura mai mult timp, iar asta nu înseamnă că aceștia sunt mai puțin capabili sau mai puțin dornici să se integreze.

Este important să ne acordăm permisiunea de a ne simți inconfortabil și de a face greșeli pe parcursul acestui proces.

Adaptarea nu are un calendar prestabilit și nici nu se poate măsura în zile sau săptămâni. Este o călătorie personală, cu etape și provocări diferite pentru fiecare individ.

Așadar, să avem răbdare cu noi înșine și să recunoaștem că fiecare pas făcut către integrare, indiferent cât de mic ar părea, este un triumf personal. 

Nu există un standard universal de adaptare, ci doar drumul nostru unic și personal în această călătorie captivantă către a deveni parte dintr-o cultură nouă și fascinantă.

Așa că ai răbdare cu tine. 

Nu există un timp „perfect” în care ar trebui să te simți complet adaptat. Pentru unii, adaptarea poate veni mai repede, în timp ce alții pot avea nevoie de mai mult timp. 

Fiecare persoană are propriul său ritm. Iar asta e perfect normal.

Alege să nu treci prin această perioadă de tranziție singură

În momentele în care te simți frustrată sau confuză, amintește-ți de motivele pentru care ai ales această cale și de beneficiile pe care le vei obține pe termen lung. 

Cu fiecare pas, vei crește, vei învăța și vei deveni mai puternică.

Iar dacă ți se pare greu să mergi pe acest drum singur, nu uita că sunt la un click distanță. 

Fiecare sesiune alături de mine este o oportunitate de a descoperi noi perspective, de a găsi soluții și de a construi un viitor mai luminos. 

Nu amâna să ceri ajutorul atunci când simți nevoia. Să începem acest proces de vindecare și de transformare împreună. 

Sunt aici pentru a te sprijini și a te ghida în această călătorie. 

Hai să facem acest drum împreună!